Nu ştiu dacă aţi observat un lucru grav- că suntem în criză de fluturi- şi dacă, observându-l, aţi înţeles amploarea acestei tragedii.
Vreau să vă spun că, în prima parte a deceniului opt, când pesticidele erau folosite intensiv şi pe scară largă (la ţară, avioanele utilitare împrăştiau chimicale peste sate, pentru a stârpi ţânţarii şi alte insecte la fel de prietenoase), fluturii erau aproape la fel de numeroşi ca oamenii. Albi sau albaştri, galbeni sau pestriţi, hălăduiau zburdalnici de-a lungul uliţelor, solitari sau în stoluri agitate.
Acum, când chimizarea nu mai e politică globală, de stat, ci demers punctual, la voia celor ce şi-o pot permite, fluturii nu mai sunt. Abia de vezi câte unul, stingher, traversând o uliţă prăfuită.
Ceea ce e nu doar un lucru de neînţeles, ci şi o grozăvie.
Fiindcă nu se există copilărie frumoasă fără fluturi pe care să-i fugăreşti şi, de asemenea, fiindcă floarea fără fluture e cam ca văzduhul fără de nori.
Andreea said,
18/03/2010 la 08:31
Sa stii ca totusi, am cateva amintiri din copilarie, de undeva de la munte, in care eram aproape inconjurata de fluturi. Ma indoiesc ca o sa se mai intample asta acum …
Teodora said,
18/03/2010 la 08:39
Și eu am multe povești de spus legate de alergatul după fluturi. Din păcate, aceasta este și teama mea, ca fluturii or să devină amintire.
Dan Patrascu said,
18/03/2010 la 08:58
In curand vom pleca in cautarea unui fluturi, cum in mitologie plecau eroii in cautarea nemuririi.
Teodora said,
18/03/2010 la 09:16
Mitologia îmi place, viitorul ma sperie.Îmi aduc aminte de un film văzut în copilărie („Produsul verde”, parcă) în care viitorul era prezentat sumbru….iarba și animalele nu le vedeai decât într-un filmuleț, asta după ce dădeai cu subsemnatul că ești de acord să mori după vizionare devenind hrană pentru cei rămași.
Extreme « Nu te compromite! Nu te ai decât pe tine. said,
18/03/2010 la 10:50
[…] strânse-n buchetul optimismului în care prind azi fire de viață trăită la extreme leg buchetul cu fundă de dor proaspăt pe care scriu despre bețiile colosale de iubire sub astrul selenar ce […]
Teodora said,
18/03/2010 la 11:31
Mulțumesc.:)
geaninalisandru said,
18/03/2010 la 10:58
Mi-am amintit cum am alergat după un fluture, cu ochii după el am căzut într-o băltoacă și am făcut băi cu nămol…gratis…ha,ha,ha…amintiri frumoase mi/ai trezit cu această postare.
Pupici geaninoși!
Teodora said,
18/03/2010 la 11:20
Mă declar mulțumită dacă am reușit să trezesc amintiri plăcute.
O zi senină, Geanina.
Cristian Lisandru said,
18/03/2010 la 11:23
Ne plac fluturii. Sunt bine primiţi de fiecare dată!
Teodora said,
18/03/2010 la 11:27
Și mie îmi plac foarte mult de aceea plâng dispariția lor.
teonegura said,
18/03/2010 la 15:37
Fluturii sunt cei despre care se spune ca sunt un fel de turnesol in ceea ce priveste calitatea aerului. Or noi nu mai respiram de prea mult timp un aer curat, ci doar un aer proaspat…poluat.
Teodora said,
19/03/2010 la 08:35
Din păcate așa este. Dar, eu încă mai sper…
VanGhelie said,
18/03/2010 la 17:09
n-am mai vazut fluturi din copilarie. daca teonegura are dreptate inseamna ca n-o sa mai vedem. interesant filmu ala
Teodora said,
19/03/2010 la 08:37
Cred ca are dreptate. Dar tot sper să mai văd câțiva anul acesta.
Provocarea băuturilor - Cel care striga in pustie said,
18/03/2010 la 21:56
[…] imaginară a acestor băuturi, încerc să dau mai departe provocarea următorilor bloggeri: Teodora cea de bijuterii făuritoare, Mihnea Georgescu (pentru că este un trăirist), Raimi, Raza de soare, Roacheru (pentru că […]