Unde e zăpada de mai an, spuneţi voi? Încă pe străzi, dar se retrage uşor, ca spuma valului ce fuge de pe plajă, pentru a se topi în mare. Regii Asfaltului, ai Gunoaielor şi, se vede, ai Zăpezii o înghesoaie, murdară şi terfelită, în camioane, apoi o abandonează într-un loc viran, ca pe un cadavru împuţit, în Gropi Comune ale zăpezii ucise pe străzi.
Iarna încă mai muşcă din noi, însă cu forţa unui dulău bătrân, slăbit de ani şi nevoi. O simte până şi câinele care, în plină ninsoare, mă aştepta răbdător la adăpostul trunchiului unui copac bogat în ani.
E vremea galbenelor frezii, deci, şi a ghioceilor, şi a primăverii. Cu toţii simţim (afară, probabil, de Mircea Geoană) că vin zilele cele lungi şi însorite, cu căldura ademenind din pământuri fel şi fel de floricele colorate, de frunzuliţe îndrăzneţe, de lujeri sfioşi.
Hai să ne bucurăm pentru toate- şi pentru zdravăna iarnă ce-a fost, şi pentru delicata primăvară ce va veni!
Bijuteriile Teodorei 