O după-amiază desăvârşită de iarnă

O cameră mare, cu pereţii zugrăviţi în alb.

Un pat boieresc, încăpător şi moale, cu spetează dublă- închipuind, parcă, doi ciclopi cuminţi, cu părul uşor pus pe „moaţe”, stând umăr la umăr, de strajă aşternutului. O piele de vacă, cu albul întrerupt de puzderie de insule şi insuliţe castanii, întinsă peste cearceaful curat şi mirosind a levănţică.

Doi paşi dincolo de picioarele patului, o canapea largă, capitonată cu piele albă ca laptele şi cotiere ţintuite cu bumbi de aramă.
La îndemână, o măsuţă simplă şi utilă, fără farafastâcuri obositoare: doar o lamelă lucioasă, curbată lin la capete, ca o capsă uriaşă. Şi ea, albă. Pe spinarea ei,o vază de aceeaşi culoare, din care se ridică, delicată şi pură, o orhidee cu petale ca de zăpadă.
Şi, alături, o cafea pe jumătate băută.

Afară e atât de frig, încât crapă pietrele în râul îngheţat bocnă.

Anunțuri

6 comentarii

  1. Vania said,

    15/12/2009 la 10:20

    Cam aşa-i şi la mine interiorul…

  2. 15/12/2009 la 14:12

    e luata prin „prima casa”? pare a fi garsoniera…

  3. Teodora said,

    16/12/2009 la 13:50

    Nu se vede radacina….. 🙂 este la etajul 1…. spre Poiana Brasov.


Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: